Finalul unei mono-iubiri.

Undeva lipsesc de zile bune,

Și drumul spre casa ,nu îl mai găsesc.

Bulevarde cu nume ce -mi amintesc de tine .

Cafele ,cu povesti despre București.

Metrou care vine, poate de unde vii și tu .

Locurile in el ,sunt pline .

Peste tot îmi apari in minte tu.

Că uit sa mănânc in mulțime.

Mă uit după lumini ,acolo sunt oameni..

Mult prea grăbiți ,sa se uite către timp .

In timp ce lacrimile cad pe haine.

Îti spun în gând::Am venit „

Și când mă întorc spre casa.

In gara rece ,te vad diferit

Ești tu ,cel ce odată?

Mă implora sa ii spun când voi veni?

Cuvinte puține ,priviri ocazionale..

Mii de gânduri ,ambalate in :”Ce mai faci?”

Ti-am răspuns în gând că îmi trăiesc visul.

Și când să deschid ochii ,m-ai sărutat.

Sărut rece,cu acorduri sărate.

De parcă păcătuim in văzul tuturor.

Gara te urăște și se uită către tine ,

Și metroul ce vine ,te îndeamnă să cobori.

O altă iubire uitată in gara .

Finalul unei povesti mult prea lungi .

A fost un vis,și o realitate de-o seara.

Știam când ai plecat ,că nu vei mai veni .

Bye ,bye,că am scris și finalul .

In fond ,ce putea sa fie mai mult?

București ,un oraș cu inima mare.

Pe locul tau ,scrie : TRECUT!

Mira .