Lost.

Abia pot sa simt începutul toamnei ..când mintea și inima mea ,au rămas în vara ,e dificil sa te aduni..

Rămân nemișcată și privesc în gol!

Nimic nu mă întrerupe,e parca timpul meu cu lumea,cu mine..cu gândurile mele!

Îmi spun ,că vreau sa fiu in alta parte,că nu mă regăsesc în locul ăsta,și vântul îmi răspunde că parca nici el..

Furtuna se zărește la orizont,vântul bate mai tare,incerc sa rămân nemișcată și să privesc cum totul se desfășoară sub ochii mei ,plini de lacrimi…lacrimi ce conțin iubire ,dor ,parfum ,dezamăgiri și miros de toamna .

Când vreau sa termin cu vara din inima mea,deja e iarna afara,și atunci când îmi doresc să simt miros de toamna,e prea târziu ..

Sunt o întârziată in propria viață,și îmi e teama cu nu voi ajunge niciodată la timp
…

Plutesc în deriva,și apa îmi e propriul gând…un gând ce mă face să îmi doresc să dispar…in timp,in vara ce tocmai îmi trece.

Mira.